Sunday, February 7, 2010

Alerg dupa ea..


Vantul legana usor cetinile bogate pe sub care treceam calare,drumul de munte urca
in continuare catre cerul albastru in care se rotea din cand in cand cate o
acvila..ea imi zambea numai,fermecata de vraja taramurilor intalnite in
cale..parauri repezi si putin adanci intretaiau cararea dar le trecuram voiosi
intr-o ploaie de stropi,caii nechezara apoi caci o pajiste se deschidea in fata
noastra..poteca facea la stanga,catre mai in sus, dar ea isi indemna iapa pana la
culmea pajistii pt a o admira in voie-era rosie toata in obraji,aerul tare ii pria
de minune se pare iar eu ramas un pic in urma,in josul potecii, le admiram cat de
frumoase erau amandoua,profilandu-se albe pe albastrul intens al
cerului..intradevar,odata ajuns sus,aveam sa constat ca se merita sa te lasi furat
de frumusetea peisajului..pe aceasta coasta a muntelui pajistile alternau cu zone
seculare pana in departare..
ma lasasem pe spate in sa..oftand de placere..ce binecuvantare in comparatie cu
orasul si civilizatia lasate in urma.. ea apropiindu-se,se apleca din sa si imi
sterpeli mini-rucsacul care se odihnea lenes in spinarea calului..
-eiii!!!!
acolo erau hartile noastre,gps-ul,telefoane,banutii si cate altele-raspunderea mea
adica..dar ea dadu pinteni si iat-o galopand viteaza ca pt a-si tainui comoara
..am inceput urmarirea,rochia ei alba fluturand era o motivatie excelenta desi
n-ar fi tainuit totusi pentru prea mult timp farmecele ei de femeie odata devenind
captiva..caii prinsera drag de joaca noastra si iata-ne cum treceam in galop
poieni si palcuri de padure totul intr-un avant navalnic..dar deodata isi struni
iapa care se ridica brusc in doua picioare..se pare ca erau prizonierele unui
zmeuris care le iesise in cale..
-iti voi comunica conditiile de capitulare! am anuntat-o eu apropiindu-ma din
partea cealalta a labirintului..
..iar ele inciudate isi cautau inca scapare rotindu-se in cercuri intre tufele de
zmeuris..
-sunt gata sa ma predau tie..!facu ea zambitoare si smechera desi privirea nu i se
potolea defel cautand cum sa iasa din incurcatura..uite,primeste omagiile  mele si
un mic avans Marite Imparate..!
..asa ii sarutai buzele pe deasupra tufelor cu spini,aplecandu-ne amandoi in sa
pentru a acoperi distanta..iar zmeura salbatica era roza si atat de parfumata
incat am zdrobit cateva intre buzele noastre fierbinti,flamande de atingere..

No comments:

Post a Comment